Statistici
Total membri : 257
Total grupuri : 1
Total discuţii : 7
Total albume : 79
Total fotografii : 7117
Total filme : 15
Total anunţuri : 42
Total activităţi : 6461
Total notite : 22
Total masculin : 0
Total feminin : 0
Total nespecificat : 257

Utilizatori activi

0 utilizatori şi 186 musafiri activi

Statistici pagina


Vizite azi:24
Vizite ieri:53
Vizite luna in curs:1072
Vizite luna trecuta:2551
Vizite an in curs:17234
Vizite anul trecut:17541
Total vizite:80669
Maxim/zi:193
Ziua cu maxim de vizite:2018-05-16
Maxim/luna:2897
Luna cu maxim de vizite:2018-12
De la data de:2011-03-16
INTILNIREA ANUALA ELTC70 ZARNESTI ORGANIZATA DE COLEGII DE LA CSF
Sâmbătă, 08 Iunie 2013

 

DRAGI   COLEGI

Am reusit impreuna cu Tom sa ajungem in faza in care sa va prezentam schita pentru intilnitrea anuala a CSF-istilor, asa ca va prezint detaliile, urmand ca sa va exprimati eventualele propuneri de inbunatatire si apoi confirmarea de participare.

Intilnirea va avea loc in perioada  17 – 20 IUNIE la Zarnesti la pensiunea

HORA CU BRAZI . Informatii detaliate gasiti la www.pensiuneahoracubrazi.ro

Accesul la pensiune se poate realiza fie cu masina personala fie cu trenul.

Pentru accesul cu masina gasiti o descriere a drumului pe adresa de internet a pensiunii.

Pentru cei care vin cu trenul calatoria se va face  cu schimbare la Brasov  respectiv veti calatorii pana la Brasov cu trenurile de la CFR Calatori iar de la Brasov la Zarnesti circula tren privat REGIOTRANS pentru care se cumpara bilet separat in gara Brasov.(4,5 lei). Trenurile la Zarnesti circula din ora in ora (exceptie intervalul orar 9-12)  si programul se gaseste la http://www.regiotrans.ro/ De la gara Zarnesti la pensiune sunt 2.5 km dar va luam cu masina de la gara daca  anuntati cu ce tren sosoiti la Zarnesti.

Durata calatoriei de la Brasov la Zarnesti este de 40 minute

Propunerea de program este urmatorul:

LUNI 17.iunie

-   Sosirea colegilor , cazarea                                                   dupa masa

-  Cina , povesti,  verificarea capacitatii de a dansa                            ora 19

MARTI -  Mic dejun                                                                                           ora 9

-  Vizitarea REZERVATIEI  DE  URSI  (2ore)                                   ora  11

(plecarea de la pensiune la ora 10.30)

-  Pranz                                                                                            ora 13 – 14

-  Excursie la PRAPASTIILE ZARNESTIULUI (3 ore)                 ora 15 – 18

-  Cina in aer liber cu gratar si foc de tabara, dans                           ora 19

MIERCURI

- mic dejun                                                                                       ora 9

- Excursie cu vizitare   CASTELUL  BRAN si CETATEA RASNOV (6 ore)

(plecarea la ora 10)

- Pranzul se va servi la un restaurant din Rasnov  intre cele doua vizite sau la                       *                  sfarsit, in functie  de modul cum ne incadram in program.

-MASA FESTIVA cu dans                                                                ora 19

JOI

Mic dejun                                                                                           ora 9

LA  REVEDERE   IN   2014

 

PENSIUNEA HORA CU BRAZI ZARNESTI

OBIECTIVE CE SE VOR VIZITA :

 

Cetatea Rasnov

 

In partea superioara a Tarii Barsei, la circa 15 km departare sud-vestica de orasul Brasov si 8 km de Casa Tolstoi, pe vechiul drum comercial care lega - prin trecatoarea Bran - batrana cetate a Brasovului de capitala de odinioara a Tarii Romanesti, Campulung Muscel, se afla orasul Rasnov, mentionat deseori in documentele medievale ca orasel-targ.

Fiind o cetate taraneasca, ridicata in evul mediu de locuitorii Rasnovului cu scopul de a se adaposti si apara in vremurile invaziilor vrajmase, trecutul ei este strans legat de intreaga dezvoltare istorica a populatiei respective. Cercetarile arheologice vorbesc despre o intensa viata daco-romana pe aceste plaiuri ale tarii Barsei. Sapaturile arheologice arata ca iIn epoca dacica locuiau dacii cumidavensi, avand centrul principal asezarea Cumidava, asezata pe teritoriul agricol al orasului Rasnov la circa 500m est de raul Barsa. Castrul roman descoperit aici a fost construit la inceputul stapanirii romane si a dainuit pana dupa anul 250 en. Cu scopul de a supraveghea si apara caile de patrundere peste munti in Tara Barsei, atestata de o inscriptie de pe vremea imparatului Alexandru Sever (222-235 en.) gasita chiar in ruinele acestui castru.

Prin pozitia sa geografica, castrul roman de la Cumidava putea supraveghea mai multe cai de acces iIn Transilvania, atat Trecatoarea Bran cat si cea de pe Valea Rasnoavei dintre Rasnov si Predeal-Busteni.

In perioada feudalismului timpuriu ( sec. X-XIV ) pe cuprinsul Transilvaniei apar la inceputul sec. Al X-lea voievodatele conduse de Menumorut, Glad si Gelu, in afara de acestea existand si alte voievodate, puternice autonomii romanesti, printre care si Tara Barsei, mentionata in anul 1211 in privilegiul acordat cavalerilor teutoni, care colonizeaza Ttara Barsei, de regele Andrei al II-lea. La iInceputul sec. Al XVI-lea, obstea romaneasca de la Rasnov este pomenita intr-un recensamant oficial ca fiind condusa de un cneaz.

In timpul sederii cavalerilor teutoni in Tara Barsei (1211-1225) au fost adusi in aceasta regiune primii colonisti sasi, dintre care o parte au fost asezati la Rasnov alaturi de populatia romaneasca bastinasa, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi asezari.

Datorita relatiilor permanente cu Tara Romaneasca, orasul Rasnov ajunge un important centru economic si cultural, in anul 1384 fiind ridicata biserica de piatra a obstei romanilor rasnoveni, unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din Tara Barsei.

Documentar, denumirea Rasnovului apare prima data in anul 1331 sub forma romano-slava de Rosnou, iar ulterior sub formele de Rosnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Rosinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Rasnov are la baza cuvantul ``roz`` care inseamna trandafir, atat in limba latina, cat si in limbile slava si germana in epoca medievala trandafirul fiind ales ca emblema a orasului.

In perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XIV-XVI ) orasul Brasov ajunge cel mai important centru economic din Transilvania, iar alaturi de el Rasnovul devine al doilea targ din tara Barsei, fiind mentionat in documentele medievale ca ``targ`` avand juzii si juratii sai.


v\:* {behavior:url(#default#VML);} o\:* {behavior:url(#default#VML);} w\:* {behavior:url(#default#VML);} .shape {behavior:url(#default#VML);}

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE MicrosoftInternetExplorer4 st1\:*{behavior:url(#ieooui) } /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

Pestera Valea Cetatii (Fundata)


Acum doua week-end-uri, aflandu-ne in zona Brasov-Cristian-Rasnov am aflat de existenta unei pesteri nu de mult deschise si nici n-am stat pe ganduri si ne-am propus sa o vizitam.

Am ajuns in Rasnov in centru si ghidati de semne, foarte bine amplasate, la vreo 3 km de Rasnov pe drumul ce merge spre Poiana Brasov ne-am si parcat in primul loc special amenajat pentru parcare (pietruit). Imediat dupa primul loc de parcare de la sosea, pe partea stanga se mai afla amenajat inca un loc de parcare de unde porneste si drumul spre pestera. Indicatorul de la intrare nu pomeneste nimic de numele Fundata. Titlul e simplu scris Pestera Valea Cetatii.

De acolo, urmand indicatoarele am pornit pe un drum amenajat ce urca i acesta tot pietruit. La intrarea pe drum se afla o bariera care interzice accesul cu masina, astfel incat nu ai decat sa o iei pe jos. De la inceput esti avertizat ca nu sunt decat 450 m si un timp de mers de aproximativ 8 minute. Distanta scade cu cate 100 m si 2 minute de mers. Drumul, prin padure, nu e chiar usor de parcurs, trebuie sa urci si e putin obositor dar din cand in cand te poti opri ca sa admiri peisajul care e superb si sa respiri aerul curat din padure. Nici pietrele nu te ajuta, mai ales la coborare ca sunt alunecoase, mai ales daca a si plouat inainte, si e bine sa ai incaltari adecvate (tenisi, adidasi) nu sandale sau papuci.

Ajunsi la destinatie (in fata pesterii) am gasit in partea dreapta casa de bilete, o cabana micuta care se integra perfect in peisaj. In asteptare la intrarea in pestera erau cateva persoane. Inauntru nu se intra decat cu un ghid. Am luat biletele (defapt niste monede pe care le introduci intr-un aparat ca sa iti deschida "portile" de fier). Biletul e 10 RON de persoana, 5 RON pentru copii. In grup organizat intrarea e mai ieftina, 8 RON adulti, 4 RON copii. La casa de bilete am intrebat cat dureaza vizita si ni s-a spus 10-15 minute. Am intrebat si daca au magneti de frigider (fac colectie), dar nu aveau decat vederi. Poate in viitor vor avea si asa ceva. Programul de vizitare este intre orele 10-18 in lunile octombrie-martie, 10-19 in lunile aprilie-iunie, 10-20 in lunile iulie-septembrie.

Dupa ce am luat biletele am asteptat sa iasa grupul care era intrat deja cand am ajuns noi. Inauntru ne-a poftit un domn si am fost preluati de o tanara ghida care a asteptat sa intre toata lumea inainte de a incepe "povestirea". Am intrat pe o usa care a fost construita special pentru a pastra nealterata temperatura din pestera. Inainte intrarea in pestera nu se putea face in picioare ci doar pe burta, dar acum a fost special amenajata pentru a putea fi usor vizitata.

Pestera a fost descoperita in anul 1949 si are o lungime de aproximativ 1 km. De la intrare se trece printr-un tunel ingust. Drumul e amenajat, pe jos fiind montat un "covor" metalic. In unele locuri este montata si balustrada. Din tunel se urca pe o scara in Sala Mare. Chiar de la intrarea in Sala Mare se poate observa si iesirea. Astfel ca parcurgerea pesterii reprezinta inconjurul salii. Istoria formarii pesterii si celelalte detalii legate de ce vedem in pestera sunt explicate in detaliu de catre ghid. Ne povesteste de asemenea cum inainte de amenajare pestera era frecventata de tineri care serbau majorate sau dadeau petreceri fiind astfel vandalizata. Dupa ce a fost preluata de firma particulara pestera a fost curatata (s-au transportat 6 camioane de gunoaie ne-a spus) si apoi amenajata modern asa cum o vedem acum. Investitia in amenajare a fost de aproximativ 300.000 de euro. Sistemul de iluminat modern pe baza de leduri a fost ales tocmai pentru a nu afecta temperatura naturala din pestera care se mentine intre 8 si 10 grade Celsius.

In mijlocul salii mari, pentru ca pestera are o acustica foarte buna s-a amenajat un loc pentru sustinut concerte (o mini scena) pe care incap doar cateva scaune unde probabil stau interpretii. Concertele se tin in fiecare sambata si programul este afisat pe site-ul pesterii: click aici. Concertele incep la ora 18.

Pentru a face mai interesanta vizita ghidul ne-a propus stingerea luminilor si pastrarea linistii pentru a simti mediul natural al pesterii. Intr-adevar la stingerea luminilor nu se mai vede absolut nimic si se aud doar picaturi de apa care mai cad de pe stalactite.

Pestera este foarte frumoasa si merita vizitata, desi vizita nu dureaza foarte mult pentru ca deocamdata zona de vizitare e restransa. Exista promisiuni ca in viitor zona de vizitare va fi extinsa.

Pestera, impreuna cu celelalte obiective turistice din zona pot reprezenta un bun mijloc de relaxare intr-un week-end din imprejurimile Rasnovului.

 

 

LISTA CU PARTICIPANTI

 

 

IVAR SCHWERTNER

YVONNE FOTACHE

ADRIAN HANCU

RADU D. DRAGUS

VIRGIL STEFAN

DORU NOREA

FLORIN ILISEI

MIHAI PAVALAN

PUIU TEICA

VASILE NEGRUTIU

GICUTZA HERNEST

VATI POPESCU

MITICA ILIESCU

GEORGE SCRIMA

MARIUS NICULESCU

NICOLAE TOMESCU

ELEK ORBAN

NAE DRAGULANESCU

MIHAI GHETIE

RADU DIACONESCU

NICULAE STEFANESCU

 

 

 


 

VERSURI DE RADU DRAGUS INCHINATE EVENIMENTULUI

Veniţi dragi cólegi la Zărneşti,
Veniţi în raiul carpatin,
Să mai scăpăm, măcar puţin,
De aerul din Bucureşti.
∗ ∗ ∗
O undă de regrete simt,
Nu vin cei doi Diaconeşti,
Radu şi cu Mihaela,
La întâlnirea din Zărneşti.
Radu Drăguş Martie 2013

 

Perspectiva zarnesteana (Iunie 2013)
Pentru Yvonne:
In Toscana, in Techirghiol,
Dar e-o mult mai mare lista
Unde se plimba Regina,
E normal, e CFR-ista.

DUEL POETIC INTRE CEI DOI RADU DRAGUS SI DIACONESCU

Îţi zâmbesc ochii şi gura
În faţă cu băutura,
Radule stai nu mai bea,
Uite potera colea.

Nu am şanse la Zărneşti
Cu aşa un bautor
Să degust şi eu ceva,
Voi fi doar un privitor.
Elek, totusi, poate il asezi pe Radu undeva mai intr-un colt al mesei la pensiunea
din Zarnesti, vrem si noi sa « accesam » macar un pahar de vin.
Radu Dragus

RASPUNS RADU DIACONESCU

 

Fie margine, mijloc
Nu pot sa nu beau de loc.
Dar solemn aici va zic
Ca va las si voua-un pic

RASPUNS RADU DRAGUS

 

O simpla promisiune

Poa' sa fie in zadar,

Consider ca-i mult mai sigur

Sa fim primii la pahar.

RDD(-us)

 

 

Elek, cu ce lighioane

La Zarnesti ne confruntam ?

E-o masura preventiva

Ca sa stim cum ne-narmam.

Radu Dragus

 

 

 

 

 

Copyright © 2010 ELTC - PROMOTIA 1970